Strop…

7 mai 2012 at 13:07 (Stropi de infinit)

De-aş fi o pasăre să zbor,
Aş bate continente, mări,
Aş bate miile de zări,
La pieptul tău să cad, să mor.

De-ai fi pământul din Pământ,
M-ai îngropa flămând, de viu,
Pe veci pământul tău să fiu,
În tine să îmi fac mormânt.

De-am fi străine molecule,
Aş fi din cosmos, hidrogen,
Ai fi din viaţă, oxigen.

Îmbrăţişaţi şi plini de spume,
Am şterge ţărmurile toate,
Remodelând eternitate.